M-am intors catre umbra

Soarele prea fierbinte, prea aproape de pielea mea.
Mi-era cald si m-am intors catre umbra...
Lumina prea puternica, prea intensa pentru ochii mei.
Lacrimam si m-am intors catre umbra...
Ecoul prea tare, prea greu pentru gandul meu.
Ma obosea si m-am intors catre umbra...
M-am racorit, mi-am odihnit ochii si mi-am linistit gandul.
As vrea sa ma intorc lumina...
Dar umbra e peste tot in jurul meu...
Ma inconjoara rece cu o mie de brate,
Ma saruta cu zeci de guri de gheata si ma imbata cu intuneric....
Mereu inlatur o bucata, dar alta mai mare , mai densa ii ia locul, lovesc
Lupt intr-una cu sabiile gandului, dar sabiile sa sfarma rand pe rand...
Lovesc cu pumnii, dar pumnii ochilor mei dau in gol...
Impusc cu privirea, dar gloantele ochilor mei cad reci, stinghere...
Sunt pe marginea lumii singur, cu ochii inchisi, chircit, speriat...
Aud umbra razand cristalin si sinistru... "Esti al meu..."
Greu, ma ridicsi, cu ochii mereu inchisi, imi deschid sufletul...
Raman asa si astept...
Incet aud cuvinte, simt frigul departandu-se...
Aud si Umbra: "Nu-ti spun Adio, caci raman cu tine..."
Dar simt din nou caldura soarelui....